Chiar dacă cele 15 ore de zbor către Bali, cu escală la Doha, mi-au adus aminte de referințele citite despre lupta puputan (modul în care familiile regale balineze alegeau lupta până la moarte, în locul capitulării în fața cuceritorilor olandezi), ajunsă în Resortul The Laguna, din Nusa Dua, am avut certitudinea celei mai bune alegeri:
Încă un loc minunat bifat pe harta lumii, încă o carte de parenting, cu file sub forma cărților noastre de îmbarcare. În articolul Traveling kids are smarter kids, am regăsit, într-un studiu concludent, salutarea deciziilor de a ne lua copilul cu noi în toate destinațiile de vacanță, indiferent cât de departe ar fi acestea. După vacanțele în Singapore și Malaezia, am decis că suntem pregătiți și antrenați pentru un zbor și mai lung. Ce am descoperit la destinație, vă invit să citiți în rândurile ce urmează.
Luxuriant, exotic, paradisiac, termenii pretențioși pe care te-ai grăbi, la primă vedere, să-i atribui acestui resort, am simțit, încă de la sosire, să-i înlocuiesc prin „calm”, „puritate”, „armonie”. Copacii cu flori frangipani, adevărate difuzoare naturale de aromaterapie, nu-mi păreau exotici, ca o descriere oarecum banală. Când înotam printre florile lor, căzute pe albastrul piscinei, ne erau spectatori în joaca „cine înoată cel mai repede ca să culeagă cele mai multe flori” sau mă inspirau să creez ad-hoc aranjamente din flori și mini-ananas.
A Luxury Collection, descrierea complementară a Resortului The Laguna, are darul să-ți ofere armonie vizuală și sufletească, mai mult decât simpla viziune a luxului. Ca atunci când un tort decorat ireproșabil, cu infinită migală și delicatețe, îți oferă (și) surpriza unei compoziții interioare nemaintâlnit de delicioasă. Serviciile premium sunt „promised”, așa cum aleg să-și noteze și mesele, în schimbul anticului „reserved”. Armonia desfășurării unei zile în acest resort, prin posibilitatea de a alege să-ți petreci timpul între Spa, sporturi nautice, sala de fitness, plajă sau un dolce far niente pe terasele restaurantelor sau coffee-shopului, se prelungește spre seară, la lumina făcliilor din spectacolul de dans balinez, oferit rezidenților. Un alt fel de spectacol, cât se poate de hazliu, era cel al veverițelor hoțomane, care profitau de cea mai mică neatenție pentru a-și însuși bananele-miniatură sau fructele „snake” și „blim-bing” care ne așteptau în „bale bengong” (paturile cu baldachin).
Oricât de grea ar fi fost desprinderea de paddlingul pe ocean, piscina cu apă caldă în care alunecam de pe terasa camerei sau de zenul din baldachinele de pe plajă, am pornit, la fiecare a doua zi din cele 11 petrecute, în câte o aventură în afara resortului.
Monkey Forest, Sanctuarul Maimuțelor, are ca bază conceptul Tri Hita Karana, Cele 3 Căi prin care poți atinge bunăstarea fizică și spirituală, prin armonia dintre oameni, dintre oameni și mediul înconjurător, dar mai ales dintre oameni și Divinitate. Sau, așa cum declara, într-un interviu, Ketut Liyer (vraciul de suflete stins din viață anul acesta, la vârsta de 100 de ani și devenit faimos grație romanului bestseller Eat, Pray, Love al scriitoarei Elizabeth Gilbert), „fii bun cu oamenii, insectele și animalele, iar zeii te vor răsplăti pentru asta.” Maimuțele se plimbau dezinvolte printre noi, își țineau puii agățați de gâtul lor și unele dintre ele, mai temperamentale, săreau până pe umerii turiștilor, dăruindu-le cele mai frumoase instante foto. Mai ales dacă vă încumetați la o vacanță împreună cu copiii, experiența este unică.
Prapen, Atelierul de bijuterii din argint, cu o istorie de 4 generații, începută în portul balinez Padang, unde făceau negoț cu bijuterii direct de pe vasele ancorate, astăzi este un punct de referință din cultura insulei. Ghidul călătoriei noastre până în regiunea Celuk ne-a explicat, cu un aer solemn, cât de respectați sunt acești meșteșugari și, deopotrivă, cât de mult își respectă ei munca, devenită un patrimoniu cultural în sine. De aceea, fotografierea bijuteriilor expuse spre vânzare nu este permisă. Însă cerceii cu minunatul filigran de argint și perle albe pe care i-am primit cadou de la soțul meu, sper să ajungă fotografiați și dăruiți ca „Something old”, peste ani, norei mele pe care o îndrăgesc de pe acum, chiar dacă nu o cunosc, încă. Acest gând mă face să-i acord un loc special, așa că nu-l ocoliți, plecați de acolo cu ceva ce poate face parte din istoria familiei voastre.
Pura Tanah Lot, unul dintre cele 7 Temple ale Mării dispuse de-a lungul coastei de sud a insulei, este una dintre cele mai căutate destinații în Bali. Am avut norocul să ajungem când era reflux și am putut merge chiar până la intrarea în templu. În cadrul unei ceremonii care avea chiar atunci loc, am putut observa îndeaproape cum decurge un ritual de binecuvântare pentru toți cei care doreau să ia parte. Turiști, localnici, adulți, copii, toți erau invitați să primească apă sfințită, li se lipeau pe frunte câteva boabe de orez și li se așezau în spatele urechilor câte o floare parfumată de frangipani. Pentru mine a fost un moment în care, privind în jurul meu sutele de turiști, pierzând numărătoarea limbilor auzite, văzându-i atât de bucuroși să se afle acolo, am înțeles determinarea lui Dang Hyang Nirartha, întemeietorul acestui Templu, care a simțit că este un loc sfânt. Recomandat pentru cele mai frumoase fotografii cu apusul soarelui, Templul Tanah Lot este o fântână de energie spirituală, menit să adune în jurul său suflete în căutare de armonie și echilibru, indiferent de religia din care fac parte. Cu adevărat, merită drumul lung către el.
Bali Zoo nu putea scăpa nebifat pe lista aventurilor balineze. Specii rare de păsări, prânzul luat în compania leilor care te privesc de la mai puțin de un metru distanță (e adevărat, dupa ferestrele separatoare) sau micul dejun cu urangutanii liberi, Aqua Parkul din interior, plimbările cu poneii dar mai ales cele pe elefanți, au fost primele argumente fără drept de apel pentru a ne încumeta la un nou drum lung, cu trafic intens, de aproape o oră, pornind din Nusa Dua. Organizarea ultra-eficientă a Grădinii ne-a fost evidentă încă de la casa de bilete, când aveam deja programate, la minut, Short Trek-urile cu elefanți. Și pentru că absolut tot restul experienței Bali Zoo a fost extraordinar, despre plimbările cu elefanții (pe care le regret din motive pe care le voi detalia în articolul următor), vă pot spune doar atât: vă rog, ocoliți-le, oricât de greu ar părea să îi refuzați pe cei mici. Așadar, Bali Zoo este de neratat, dar fără plimbările pe elefanți.
Plantațiile de orez dispuse pe terase, atelierele de sculptură în lemn, grădinile cu vânzare de plante și arbori decorativi, piețele tradiționale balineze din Ubud, toate ne-au ajutat să înțelegem mai bine cultura locală. Ne-am împrietenit cu localnicii, fie ei ghizi, șoferi sau bucătari, dornici să ne răspundă cât mai amănunțit la toate întrebările și mirările noastre. Am primit rețeta celei mai bune supe de ton de la bucătarul unui restaurant. Am mâncat orez la un pas distanță de o plantație, astfel că și noi, părinții, și copilul nostru, am înțeles că respectul pentru fiecare bob stă în munca enormă a cultivatorilor. Bărcile de pescari din Sanur, plaja ei cu terasele colorate, ne-au făcut să ne simțim că pășim într-o vedere vie. În Bali Collection din Nusa Dua, cel mai potrivit și la îndemână loc pentru alternativa la cina din resort sau shopping, am descoperit Mahi-Mahi, peștele-cel-mai-gustos-din-lume, căruia, chiar de l-aș găsi și aici, nu aș putea să-i ofer savoarea condimentelor originale.
Dacă scriitoarea Elizabeth Gilbert a împărțit capitolele cărții „Eat, Pray, Love” în trei țări diferite, dedicându-i insulei Bali capitolul „Love”, la sfârșitul vacanței și eu m-am declarat îndrăgostită de toate experiențele noi, cu toate subcapitolele sale. Experiența bucătăriei tradiționale balineze, respectul localnicilor pentru zeitățile lor, Shiva, Brahma și Vishnu, cărora le puneau ofrande zilnic, în templele care nu lipsesc din nicio casă, hotel, restaurant sau magazin, dar mai ales dragostea care te înconjoară de pretutindeni și are darul să înțeleagă orice limbă a planetei, atunci când ești cu familia alături, toate de mai sus au însemnat o vacanță memorabilă.
Call, Book, Fly…!
Gânduri bune,
Alice Blue.
Tocmai ai terminat de aranjat masa. Albul imaculat al feței de masă strălucește ca un halou. Aprinzi lumânările din sfeșnice și zâmbești. Cadoul pe care l-ai primit de la el, la logodnă, îți citește viitorul: And they lived happily ever after.
) și că simte nevoia să împărtășească și cu alții din experiența pe care a acumulat-o. De aceea a înființat programul de cursuri 
