Dragostea, ca Tradiție

Sânziene, Babe, Dragobete, Crăciun, Paște, toate vin cu tradiții pe care ne place să le respectăm. Dar noi suntem retro-shabby-vintage-cool. De aceea, vrem să vă propunem tradiții noi, la vremuri noi.

-Ți-ai pus, azi-noapte, busuioc sub pernă?

-Nu. Mi l-am făcut ceai. Ca să nu mă doară capul. :-)

Busuiocul sub pernă, portalul spre Ursitul care așteaptă să fie visat, sau vâscul sub care îndrăgostiții se sărută, pot primi și alte roluri principale. Folosite ca ceaiuri, busuiocul alungă stresul și durerile de cap, iar vâscul calmează tusea și te scapă de sughițurile permanente. Și acestea sunt doar câteva dintre beneficiile lor. Nu așteptați Sânzienele sau Crăciunul, faceți-le loc și pe raftul cu ceaiuri.

Știm cu toții că iepurașii de Paște dispar de pe rafturi mai repede decât un magician spune Abracadabra. Totul pare un film pe repede-înainte. Sunt convinsă că nicăieri nu mai găsești iepurași de ciocolată. Dar poleială, da! Poți să “îmbraci” oricând o ciocolată, o cutie pliiiină de ciocolată într-o poleială de orice tip, fie că este o sacoșă sau o cutie de carton, și s-o dăruiești cuiva, (sigur te gândești la cineva acum), spunându-i că Iepurașul a întârziat și-și cere scuze, dar uite, nu l-a uitat…

“Azi e Baba mea.” spune oricine în zilele lor de Martie. Cu frig sau soare, așa cum vine, așa se duce. Dar ce-ar fi să o transformăm în Baba “cuiva”? “Azi aleg să fac pe cineva fericit, iar Baba mea să-i poarte noroc”. Un gest poate mic și neînsemnat pentru tine, pentru altcineva poate însemna enorm. Că alegi să oferi mâncare, haine, îmbrăcăminte sau timp, să asculți, să fii acolo pentru cineva, tu vei știi ce contează.

Cea mai frumoasă tradiție de Crăciun, împodobirea bradului, moment pe care îl așteptăm cu toții, de ce nu ar deveni din “Azi fac bradul”, “Azi fac cuiva bradul”? Dacă ai știi că bradul acela, oferit cadou cuiva care nu-și permite să-l decoreze atât de frumos cum ai putea să o faci tu, va lumina niște ochișori de copil, nu ai simți, cu adevărat, că e Sărbătoare?

Cana mea preferată, în care îmi beau cafeaua de dimineață, are pictată o poveste cu reni, spiriduși și, cum altfel, Moș Crăciun. Chiar dacă îi pun doar lapte și zahăr, parcă-parcă simt în ea și arome de scorțișoară, turtă dulce, parcă aud și niște clopoței și, uneori, adormită cum încă sunt, simt un fulg ce-mi aterizează pe nas, înainte de prima gură de cafea. Spiritul Crăciunului, din povestea mea de Decembrie, nu m-a părăsit încă. Și este Iulie.

Cred că stă în puterea oricui să păstreze cât mai mult timp o stare, un sentiment, cam ca atunci când ești îndrăgostit. Și tot asemenea dragostei, doar pentru că întorci file din calendar nu înseamnă că trebuie să aștepți următoarele Sânziene sau Babe, Paștele sau Crăciunul pentru a te simți cu sufletul în sărbătoare. Uneori, pur și simplu, dragostea nu trece.

Și asta e cea mai frumoasă tradiție.

Gânduri bune.

Alice Blue

340efdbf9b0e6e5370394117fbd06f8f

 

Photo: Pinterest.com/aliceblueevents

Facebook Comments

Something old

…something new, something borrowed, something blue.

IMG_1969

Azi mă voi opri la “old”, vintage în traducerea noastră retro-shabby-vintage-cool. Chiar dacă nu este o tradiție românească, alegerea unei mirese de a purta, în ziua Nunții, un accesoriu vintage, fie că este o tiară, un Fascinator, o pereche de cercei de argint de-ai bunicii sau chiar rochia ei de mireasă, mi se pare emoționantă și fermecătoare. Povestea de dragoste a bunicilor tăi, acea iubire puternică și specială prin însăși simplitatea ei – s-au cunoscut, s-au căsătorit, s-au iubit și s-au respectat, toată viața lor – va fi invitatul special al evenimentului vostru, prin accesoriul vintage ales.

O broșă veche, pe dantela ce-ți leagă buchetul, medalionul cu fotografia cuiva drag, din familie, de sub capacul cu marcasite, înseamnă doar alte câteva posibilități de a îmbina o tradiție frumoasă cu dorința de a-ți onora bunicii sau străbunicii. Un ceas de buzunar sau vestonul cel mai bine păstrat al bunicului sunt opțiunile prin care și mirii pot onora o poveste de dragoste din familia lor. Sau amintirea ei, atunci când prezența este doar prin suflet, de acolo, din cer.

Eu cred că un eveniment atât de special ca o Nuntă nu ar trebui să fie doar despre cel mai bun meniu, cele mai extravagante compoziții florale, cea mai luxoasă locație. Iubesc și superlativele, ador și moderația. Nunta organizată într-un palat, pentru o prințesă, poate fi de poveste, însă și cea dintr-o poiană are povestea ei fermecată, cu zâne. Iar un liant universal al familiei, la orice nuntă, ar trebui să fie alegerea, sub orice formă s-ar găsi ea, a unei modalități prin care să onorați familiile din care faceți parte. Când veți auzi “La bine și la greu…”, o mângâiere în plus e mereu binevenită, chiar și sub forma unei amintiri dragi, purtate cu dragoste, în una dintre cele mai frumoase zile din viața voastră.

Gânduri bune.

Alice Blue

 

Facebook Comments

Deasupra norilor

Cui i s-a mai întâmplat, recent, să deschidă Facebookul și, în loc să simtă că tocmai a activat ceva electronic, să i se pară că a dat la o parte o rocă ce astupa intrarea într-o cavernă?… Mi se pare mie? Exagerez? Este din cauza faptului că stau atât de mult printre flori în atelier, prin parc, înconjurată de copii zglobii și postările dure, răutatea gratuită din spațiul virtual mă teleportează într-un Neanderthal unde îmi zgârie cu spinii lor și retina, și sufletul? Ce se întâmplă, zilele astea, când ne pregătim de o Sărbătoare a sufletului și a Învierii, de simt că nu mai e loc sub soare de atâția nori negri?

Mesajele oamenilor cu suflet, de pe Facebook, ajung la mine prin fantele unor draperii negre, sub formă de raze de soare, hotărâte să nu mă lase să-mi pierd speranța. Oameni cărora nu le este jenă, “Rușine!” de-a dreptul, să ne arate și să ne inspire cu faptele lor bune. În pofida și spre uluirea celor care cred că te “lauzi” cu o mână întinsă cuiva neajutorat, dacă faci acea mână publică. Obișnuiam, și eu, să cred că faptele bune nu trebuie împărtășite. Că e o lege creștinească nescrisă de a ascunde în inimă, acolo unde doar Dumnezeu vede, orice ajutor material sau moral pe care îl oferi. Dar, la vremuri noi și grele, percepția mea s-a schimbat, pentru că avem nevoie de inspirație, de modele pozitive și, acolo unde se impune, de o scuturare zdravănă din inerția care ne cuprinde, uneori. Însă pentru cei care au suflet (o particularitate umană care vine, deseori, cu un upgrade sub formă de filtru translator al răutății ), mesajele absolut gratuite în răutatea lor sunt niște bumeranguri magice, care își schimbă culoarea și mesajul pe drumul de întoarcere. Pentru că te obligă să iei atitudine, te motivează, te fac să vrei să fii diferit, să sapi și mai adânc la granița dintre bine și rău, unde să plantezi livezi întregi de pomi roditori de liniște, speranță, bunătate, simplitate, recunoștință, iertare, înțelegere.

Observ o preocupare intensă pentru scormonitul în viețile altora. Probabil cei care o fac au acest timp la dispoziție pentru că viețile lor sunt perfecte, sunt un model pentru societate, implicarea lor în cauze nobile a luat sfârșit, creând o lume ideală. Astfel, au asigurat planetei un curcubeu permanent, modelat din vată de zahăr, caramele și acadele. Și, ca bonus, consideră că au dreptul, obosiți fiind de binele făcut planetei, să tranșeze cu precizia unui măcelar cu experiență și caractere, și cariere, dar, mai ales, fizicuri. Când cineva alege să spună despre altcineva că este gras, urât, prost sau senil, filtrul translator din sufletul omului care citește va traduce slab, neputincios, laș, rău. Și nu despre personaj, ci despre autor.

Dacă s-ar înființa o Comisie de Etică a Facebook, mai mult ca sigur că astfel de derapaje morale ar fi sancționate cu muncă în folosul comunității și cu obligativitatea orelor de voluntariat în spitale, orfelinate, cămine de bătrâni și comunele foarte sărace ale României, unde nu există curent, apă sau gaze și mulți copii nu au haine și mâncare. De numele jocurilor și jucăriilor depozitate de mulți părinți prin garaje nici nu au auzit. Desigur, mai există și varianta sancționării ce nu presupune efortul fizic. Dacă pentru fiecare postare ce implică defăimarea sau atacarea gratuită a unei persoane, autorul ar fi sancționat cu obligarea citirii unei cărți?

Ce credeți, ar mai dispărea din norii negri de pe Facebook?

Gânduri bune.

Alice Blue

Credit Foto: Pinterest

180295940aceafed653d1c7f8d002753

Facebook Comments

Splatter-Pictura pe Flori

<<Update 12 August 2016: Artsy, locul minunat unde atât simplii iubitori de artă cât și colecționarii pot explora și admira, online, opere ale artiștilor din întreaga lume, găzduiește mai mult de 50 din creațiile marelui pictor Paul Jackson Pollock, împreună cu detalii asupra biografiei, articole exclusive, dar și calendarul celor mai recente expoziții unde se regăsesc tablourile sale.>>

Tehnica Splatter ( a stropirii) își are originile în opera pictorului american Paul Jackson Pollock. El este creditat ca fiind cel care a introdus această tehnică, în expresionismul abstract. No.5, 1948 este opera sa cea mai cunoscută, îndeosebi prin prisma faptului că a fost vândută cu 140 milioane de dolari. La vremea aceea, în 2006, a fost considerată cea mai mare sumă plătită vreodată pentru un tablou.

number-5

Pollock, denumit și Jack the Dripper, își așeza pânzele pe jos, înainte de a le picta, pentru a simți că este și el “acolo”, în tablou, după cum declara într-un interviu. Pânzele erau stropite cu vopsea, folosindu-se de pensule, bețe și seringi. Această controversată și aclamată, deopotrivă, tehnică s-a regăsit și continuă să se regăsească și în moda zilelor noastre. Materialele ce par stropite de o ploaie psihedelică, alăturări de pete multicolore pentru un tot abstract și supranatural, iau forma rochiilor, tricourilor sau pălăriilor. Designul interior a adoptat, și el, tehnica Splatter : o canapea “stropită” în culorile tale preferate îți poate redefini conceptul de “relaxare”. Pentru că îți vei putea odihni și trupul, și sufletul, îmbrățișat de culoare.

splatter

Noi, la Alice Blue, îndrăgostiți iremediabil de paletele de culori și nonculori, tonuri și subtonuri, îl onorăm pe maestrul expresionismului abstract, Jackson Pollock, prin tehnica Splatter aplicată florilor. Albul, ca nonculoare, poate să transforme un buchet de trandafiri într-o pânză pe care tu să-ți pictezi emoțiile. Romanticul roz, calmul violet, optimistul galben sau energizantul roșu, contopirea lor, de ce nu, vor personaliza florile cu mesajele tale cele mai directe și se vor adapta, în cel mai ingenios mod, evenimentului tău. Îndrăznește să colorezi florile pentru Nuntă, Botez sau alt eveniment special din viața ta. Transformă orice petală într-o sărbătoare al cărei invitat special să fie acronimul Rogvaiv.

Așa cum o femeie își scoate în evidență frumusețea prin tehnici de machiaj, o floare poate deveni și mai specială prin aplicarea de culoare, în tehnica Splatter. Culorile blânde în compoziție, special formulate pentru delicatele petale ale florilor, le vor spori farmecul și le vor da acel plus de originalitate, elementul cheie al oricărui eveniment de succes.

Dacă pictorul Jackson Pollock își așeza pânzele pe jos, înainte de a le picta, pentru o viziune de 360 de grade asupra lor, cu toții știm că noi ne așezăm florile în suflet. Astfel, ne rămâne doar să găsim culorile cele mai potrivite care să ne definească starea de spirit, dorințele și speranțele noastre.

DSC_0152

Voi cu ce culori ați picta un buchet de flori?

Gânduri bune,

Alice Blue.

Foto 1: Tabloul “No 5,1948″, Jackson Pollock.

Foto 2: www.polyvore.com, www.cafepress.co.uk

 

Facebook Comments

Dăruiește Viață!

 

Afară, copacii sunt înmuguriți. Mulți dintre ei au înflorit deja. Într-o seară, o zăpadă de Martie, nemiloasă cu rozul lor parfumat, le-a înghețat petalele.

În spital, el privește pe Fereastră. Și ceilalți copii vin să privească și ei, uimiți, zăpada de Martie. Lor, o soartă nemiloasă le-a înghețat, pe moment, destinele, într-un diagnostic îngrozitor: cancer.

DSC_0099

Sper ca tu, cel ce citești acum aceste rânduri, să nu știi cum e să primești acest diagnostic pentru copilul tău, pentru un micuț rudă cu tine sau al unor prieteni dragi. Mărturisesc, cu sufletul ușor, că nici eu nu știu. Dar dacă cineva apropiat, în viitor, îl va primi, aș vrea să am certitudinea că Oamenii de la Bursa de Fericire , proiectul Asociației Dăruiește Viață , și-au mai împlinit o treaptă în destinul lor îngeresc, construind, deja, Clinica de Oncologie la Spitalul de Copii Marie Curie. Vei găsi, în linkurile de mai sus, proiecte extraordinare, duse la bun sfârșit, prin muncă asiduă, ambiție, devotament și dorința de a coborî țara noastră dintre locurile fruntașe la numărul de cazuri de cancer și de a o ridica, de pe locul 90, din Topul țărilor fericite.

Ție, ca părinte, rudă sau prieten al copilului atât de nedreptățit de soartă, dar și de condițiile actuale “oferite” în spitale, îți spun că există speranța pentru tratament la cele mai înalte standarde, pornind din momentul în care Clinica va fi, deja, construită și inaugurată. Mii de oameni știu, se bazează pe asta. Sunt companii importante care au donat, cu încredere și generozitate, sume considerabile, sau au ales să redirecționeze 20% din impozitul pe profit  , datorat Statului, către Bursa de Fericire.

Mai sunt și mii de oameni simpli, ca mine, care au ales să doneze lunar câte 2 euro prin mesajul “Spital” la 8844, operațional în rețelele Orange și Vodafone sau să doneze online, chiar și din străinătate, aici: http://bursadefericire.ro/#online . Poți alege, și tu, să porți o brățară și/sau un tricou marca Bursa de Fericire, primite în schimbul unei donații.

DSC_0101

Brățara mi-a devenit o amuletă foarte puternică: este de ajuns să o privesc și să simt că fac parte dintr-o familie unită, curajoasă și, mai presus de orice, demnă. Știu că nu voi privi cu indiferență lipsurile actuale din secțiile de oncologie și hematologie unde sunt internați copiii cu cancer. Nu voi aștepta ca “Statul” să le rezolve. Pentru că secundele de așteptare sunt numărate în picături dureroase ce se scurg prin branulele copiilor bolnavi de cancer. Și ei merită să nu mai întârziem construirea Clinicii, să ne purtăm cu demnitate și să punem, fiecare, câte o cărămidă, până vom ajunge să o vedem funcțională. Să nu ne lăsăm înfrânți, pradă sentimentului de neputință în lupta cu realitatea, ci s-o schimbăm noi, cu “armele” puse la dispoziția tuturor celor ce vor să ajute, de către Bursa de Fericire.

DSC_0107

Poți susține această cauză și pe pagina de Facebook a Bursei de Fericire, cu un simplu like. Înseamnă foarte mult, mai ales că și prietenii tăi vor afla de Misiunea Bursei de Fericire   : “(…) Sistemul medical românesc are nevoie de schimbări profunde, dar dispune de fonduri insuficiente. Misiunea noastră este să susținem activitatea spitalelor si a centrelor oncologice si hematologice, prin proiecte de strângere de fonduri. Avem obiective precise si monitorizabile pe fiecare proiect în parte și informăm, totodată, pacienții, în privința drepturilor pe care le dețin. Experiența ne-a demonstrat că, prin acțiuni de implicare și voluntariat, putem aduce schimbări vizibile în sistemul medical. BURSA DE FERICIRE a apărut din dorința de a putea ajuta mai mult, dar mai ales de a uni OAMENI. Este un loc virtual în care ACȚIUNILE prind VIAȚĂ, de aceea avem nevoie de cât mai multă implicare.

Alătură-te, și tu, acționarilor la Bursa de Fericire.

Dăruiește Viață!

Gânduri bune.

Suzana-Alice Tone.

 

 

 

 

 

 

Facebook Comments

Botoșei, cu dragoste.

Câtă dragoste poate să încapă în doi botoșei cu perle și dantelă?

Dar câte flori?

De ce bebelușii nu plâng cu lacrimi?

Ne minunăm, împreună, și cu alte răspunsuri la întrebări de care nici nu știam că pot fi întrebate. :-)

Botoșei cu flori

Am aflat că într-o pereche de botoșei cu perle și dantelă, pentru Botez, încap și trandafiri mari, și ranunculus, și baby-roses, lisianthus și baby’s breath, “respirație de bebeluș”( mult-mai-potrivitul nume, aici, pentru floarea miresei). Dragostea pe care am așezat-o pe fiecare petală – de necuprins în cuvinte sau în cei doi botoșei…

De ce bebelușii nu plâng cu lacrimi? Am aflat că până pe la o lună (chiar trei), deși glandele lacrimale funcționează și sunt perfect dezvoltate, bebelușii nu au lacrimi. Se mai spune că, după ce primesc Taina Botezului, bebelușii care plângeau destul de des (cu sau fără lacrimi), se vor liniști, vor dormi mai bine și vor zâmbi mai mult.

Lumânare Botez cu botoșei

De câte ori respiră, pe minut, un bebeluș? Cam de 40 de ori, conform specialiștilor. Tot ei spun că tu, de 12 până la 20 de ori, pe minut. Asta nu înseamnă că atunci când îți ții bebelușul la piept, alăptându-l, simțind că sunteți aceeași ființă, tu, de fapt, respiri mai rar. Nu. Pur și simplu ți se oprește, din când în când, respirația. De emoție și fericire.

Botoșei cu flori Botez

Știți că în ultimul minut s-au născut 255 de copii, în lume? 4 bebeluși pe secundă!

Mai mult de 1000 de bebeluși în cele 4 minute ale vizitei tale, citind acest post??

:-)

Ce nu știam ( că nu știam) despre bebeluși, am aflat de pe Disney Baby.

Câte din florile tale preferate pot încăpea în doi botoșei pentru lumânarea de Botez, afli de la Alice Blue Flowers & More.

Gânduri bune. Alice Blue

 

 

 

Facebook Comments

O scrisoare cu flori

Din vremea celor mai îndepărtate suporturi de scriere pe care le cunoaștem, rocile peșterilor sau papirusul, poveștile noastre de viață au călătorit, peste timpuri. Sub formă de role de papirus sau plicuri îndrăgostite și fericite. Declarații de dragoste, dar și istoricele declarații de război. Dor. Nașteri. Logodne sau căsătorii. Toate, caligrafiate de cerneala penelor sau a penițelor de stilou. Cu izul de tipografie sau de hârtii indigo, ale mașinilor de scris. Telegraful și telexul nu au reușit să împiedice parfumarea hârtiilor și sigilarea cu ceară, în monogramă, a iubirii. Dar, peste vreme, e-mailul a câștigat.

Scrisoare de dragoste

Este o femeie mai puțin fericită că a primit un E-mail de dragoste și nu O scrisoare de dragoste? Nu, categoric. Atunci când dragostea este împărtășită sau când mugurii ei se întâlnesc, de o parte și de alta, pentru a înflori împreună, suportul de hârtie sau cel virtual devin unul și același lucru.

Scrisoare cu lalele galbene

Fericirea omului pe care îl iubești are granițele ei naturale, peste care doar voi doi sunteți suverani. Nimeni altcineva nu este îndreptățit să promită fericirea voastră. Dar că o poți surprinde plăcut, cu ceva nou, că o faci să-ți zâmbească atunci când îi spui:

“Nu am avut destule cuvinte să-ți scriu ce mult te iubesc, mi le-au furat toți poeții, înaintea mea. Așa că ți-am scris o scrisoare cu florile tale preferate. Din parfumul lor, vei înțelege tot ce simt pentru tine.” Asta e o promisiune…

Scrisoare cu trandafiri

Ineditul, umorul, imaginația și sensibilitatea sunt, pe lângă buretele floral sau foarfecă, instrumentele noastre de nădejde, pe care ni le-am dori nelipsite din Atelier. Inițial, povestea Scrisorii cu flori a pornit ca propunere pentru mărturiile unei nunți. Și, ca orice idee inedită, puțin costisitoare și de mare efect, vizual și olfactiv, s-a transformat și în cereri singulare, din partea domnilor, dar și în mărturii pentru botez.

Dacă și tu ai vrea să scrii O scrisoare cu flori, ce parfum ai alege? De frezii, pentru un botez de primăvară, sau de bujori, ca cei din buchetul tău de mireasă? Ai “scrie”, despre dragostea ta, cu trandafiri roșii sau cu orhidee?

Noi avem plicurile, tu alegi caligrafia.

Gânduri bune. Alice Blue

 

 

 

 

 

Facebook Comments

Planeta Singapore

Dacă experiența Singapore ar fi însemnat doar aeroportul Changi, un punct de escală către vacanța în Langkawi, Malaysia, despre care am scris aici, tot aș fi simțit că este cel mai neobișnuit și mai diferit loc în care am ajuns. Că a fost aerul pe care l-am respirat prea încărcat de vanilia sutelor de orhidee din aeroport, că plămânii mi-au fost supra-oxigenați de miile de plante vii ce te întâmpină de la o poartă la alta, în drumul tău spre următorul avion, nu știu. Eu nici dintr-un cartier în altul, în București, nu am văzut atâta floră cum am descoperit într-un singur aeroport! Dar nu m-am înșelat: la întoarcere, pe ruta Langkawi-Singapore-Doha-București, ne-am oprit pentru câteva zile și vă pot spune cum arată o planetă extraterestră.

parfum de vacanta4

Mi-ar plăcea să știu că și voi o iubiți pe Jodie Foster. Și că vă amintiți scena din filmul Contact, în care Foster, Dr. Eleanor Arroway în film, descoperă că există, cum altfel, extratereștrii căutați. În acel moment, spune: “They are alive!“. Da, în Singapore, orașul-stat, cel mai mic din Asia de Sud-Est, extratereștrii trăiesc, există, sunt vii. Și li se spune “singaporezi”.

Nu au antenuțe, nu sunt verzi și nici nu au degetele lungi ale lui ET. Și totuși, chiar dacă dispun de aceleași atribute fizice cu ale noastre, muncesc NON-STOP. Zi și noapte, vei descoperi nenumărate șantiere în lucru. Planeta lor este activă, dinamică, însuflețită nu de dorința de mai mult, ci de mai bine, mai frumos. Anii lumină ce ne despart de această civilizație se multiplică pe secundă ce trece: în timp ce Dorel adună mii de vizualizări pe you tube cu încă o nefăcută, Antipolo, singaporezul care m-a învățat să spun Mulțumesc în trei dialecte, mai construiește un etaj clădirii ce-l va apropia și mai mult de Calea Lactee.

parfum de vacanta3

După ce te-ai cazat, primul impuls este să urci la piscina Infinity, de pe acoperișul celor 57 de etaje ale Hotelului Marina Bay Sands, revendicat de singaporezi ca fiind a opta Minune a Lumii. Infinity este cea mai mare și mai spectaculoasă piscină construită vreodată pe acoperișul unei clădiri. Zgârie-norii pe care simți că-i poți atinge cu mâna, când te aventurezi să înoți spre marginea ei, îți oferă o panoramă fantastică spre asfințit, când capătă un halou de nori strălucitori. Cu un cocktail din petale de trandafiri roșii și zmeură, te muți, apoi, în jacuzzi-ul cu apă fierbinte. Acolo, ți se derulează un nou episod din serialul SF: panorama Gardens by the Bay, cu peste 100 de hectare de grădină, premiată în 2015 drept “Cea mai Spectaculoasă Atracție Turistică din Singapore” și unul dintre cele mai vizitate locuri din lume, dintr-un Top 20 de destinații turistice. Dintre multele distincții obținute în 2015 este de precizat Guinness World Record pentru “Cea mai Mare Seră de Sticlă” – Flower Dome, iar în 2016 International Garden Tourism Award. Grădinile verticale măsoară între 25 și 50 de metri. Denumite Supertrees, ele sunt acoperite cu peste 200 de specii de orhidee, ferigi tropicale și alte plante exotice. Alte sute de specii de flori ne așteptau în Flower Dome, să ne bucure privirea și sufletul cu parfumul și culoarea lor.

parfum de vacanta5Prioritatea numărul 1 pe listă a fost revendicată de cel mai mic dintre noi: Grădina Zoologică din Singapore. Înființată în 1973, cu o investiție de 9 milioane de dolari singaporezi, se întinde pe o suprafață de 28 de hectare și adăpostește peste 315 specii de animale, din care 16 procente sunt animale considerate pe cale de dispariție. Aici am simțit cel mai puternic gust al adrenalinei, într-un Night-Safari. Seara târziu, pe întuneric, am fost plimbați, cu Safari Bus-ul, de pe un “continent” pe altul, la câțiva metri distanță de elefanți, tigri, hipopotami, girafe sau lei. Cu Amazon River Quest Ride am străbătut ținuturi de vis, cu păsări flamingo sau ibis, și ne-am amuzat de “dușurile” accidentale pe care le făceam coborând și aterizând cu viteză, cu bărcuțele noastre, peste cascadele Amazonului. Și pentru copii, și pentru părinți, aventura Zoo Singapore este una dintre cele mai originale, captivante și fabuloase experiențe trăite.

La Studiourile Universal și noi, părinții, am redevenit copii și ne-am distrat asemenea lor. Studiourile sunt împărțite în 7 sectoare diferite: Hollywood, New York, Sci-Fi City, Ancient Egypt, Lost World, Far, Far Away și Madagascar. Roller-coastere, Minioni, dinozauri sau îndrăgitele personaje din Sesame Street, te invită în super-aventurile pregătite: de la mic la mare, copiii sunt invitați să-și cunoască eroii preferați și să pornească, alături de ei, în călătoriile magice fie zburând cu propriul lor Pteranodon deasupra Jurassicului, fie într-o experiență 4D alături de Fiona și Shrek sau într-un roller-coaster acoperit, căci, din întuneric, spaima de mumiile care prind viață este cu atât mai teribilă!

IMG_1407

Restul atracțiilor de pe insula Sentosa, unde se ajunge cu Singapore Cable Car modalitatea cea mai rapidă, dar și mai ofertantă pentru fotografii cu panorame idilice, nu au voie să fie ratate. Cel mai Mare SEA Aquarium din Lume te întâmpină cu peste 800 de specii marine, din care rechinii sunt în număr de… peste 200! Vino cu o baterie de rezervă pentru că nu te vei opri din fotografiat și filmat sutele de pești colorați, rechini, pisici de mare, țestoase sau meduze fluorescente, piranha sau delfini, și fă-ți curaj, atunci când ești invitat, să-ți strecori mâinile în acvariile cu stele de mare și “peștii-castravete”, ca să-i poți atinge. 360 de grade de culoare, exotic și frumusețe ireală te așteaptă în tunelurile de sticlă ale Aquariumului, create în mod special pentru a-ți oferi senzația că ai devenit unul cu oceanul. Dacă ești pasionat de golf, sporturi acvatice sau vrei să vizitezi Laguna Delfinilor, insula Sentosa are un număr nelimitat de oferte de distracție și 6 cuvinte pentru tine: “Welcome to the State of Fun!”

Toate cele de mai sus s-au înghesuit, în cele câteva zile, pentru a primi distincția de “cea mai frumoasă aventură” și este de precizat, aici, cât de important este să vii cu “temele făcute”. Să ai deja totul minuțios pregătit încă de acasă: biletele de intrare pre-plătite, itinerarul stabilit din timp, te vor salva de cozile interminabile de turiști, de la casele de bilete, și-ți va rămâne, astfel, timp câștigat doar pentru distracție. Este pentru prima dată când întâlnesc, într-o agenție de turism, o echipă atât de motivată și proactivă, care îți pregătește, în timp real, chiar și check-in-ul de la întoarcere. Tot ce-ți rămâne de făcut este să dai forward e-mailului proaspăt primit, ca cei de la recepția hotelului să printeze hârtiile de îmbarcare pentru avionul de întoarcere. Și câștigi mai mult timp la locul de joacă din aeroport. Nu, nu mă refer la Duty Free, chiar există un loc de joacă pentru copii pe aeroportul Changi :-)

parfum de vacanta2

Pe drumul spre aeroport, pe care mi l-aș fi dorit ca un bumerang, care să mă întoarcă spre hotel cu viteza cu care ne îndepărtam de el, nu m-am putut abține să-l iscodesc pe șofer. Am aflat că extratereștrii singaporezi muncesc și învață enorm de mult ca să-și păstreze prima alegere în concurența cu imigranții, în ce privește locurile de muncă. Că un caz de corupție se înregistrează o dată la un an, doi. Că nu există birocrație și că simte că autoritățile îl ajută cu tot ce are nevoie. Că femeile pot merge noaptea pe străzi ( și aici a precizat: de la un job la altul sau spre tura de noapte a jobului!)  în siguranță deplină. Și că suntem primii vampiri (români, adică) pe care îi întâlnește, din tot timpul de când este șofer. Îl știa pe Dracula. Era bătrân. Un extraterestru bătrân, singaporez și prietenos.

Timpul nu a stat în loc nici pentru ET.

Gânduri bune. Alice Blue

Articol sponsorizat de Agenția de Turism Holiday Dreams.

 

 

 

 

Facebook Comments

Destinația: Paradis! Malaysia.

La capătul a multe ore de zbor cu 3 avioane, chiar este natural să te întrebi dacă ai murit, de oboseală. Paradisul ți se deschide sub forma unui resort luxuriant, cu flori exotice, cocotieri, arteziene cu lotuși, mare de smarald și adieri parfumate de vânt, care îți aduc, la picioare sau în păr, petale de flori roz. Da, ai murit, e clar. Ești în Paradis.

Se spune că înainte să mori, ți se derulează preț de câteva secunde, ca un film pe repede-înainte, viața pe care ai trăit-o. Când ajungi în Langkawi, la Meritus Pelangi Beach Resort & Spa , ți se derulează filmul călătoriei până acolo și ți se pare că efortul de a ajunge atât de departe este un preț mult prea mic pentru a primi cardul de rezidență în resort, pentru o săptămână. Nu există Recepție, ci un Concierge. Iar formalitățile de check-in se desfășoară într-un salon din interiorul resortului, pe o platformă cu cele mai comode canapele din lume, care îți îmbrățișează oboseala și o transformă în emoție și exaltare. Fiecărei familii/grup de turiști îi este desemnat un Associate, care îi invită să se așeze, să aleagă din răcoritoarele propuse și să contemple minunile din jur. În scurt timp, ești condus la Chalet-ul de pe plajă. Știai că poți să mori de două ori?

parfum de vacanta1

Din fotografiile și descrierile oferite de agenția de turism, care m-au convins să aleg această vacanță, nu mi-am dat seama ce senzație ai când te trântești, ca un copil, în pat, privești marea, te dai jos din pat, ieși pe terasă, cobori două trepte, faci 9 pași, închizi ochii, pipăi fericirea și apoi îți lași picioarele mângâiate de valuri. În mintea ta, dar mai ales în sufletul tău, se face liniște. Devii unul cu sunetul valurilor, cu briza sărată și parfumată, și nu te mai saturi de nirvana pe care o simți și care se setează în adn-ul tău, pe harta celor mai frumoase momente trăite din viața ta.

Sunt atât de multe lucrurile ce merită povestite acum, despre toate aventurile, programate sau nu, pe care le poți trăi în Langkawi. Consilierea pe care am primit-o din partea Agenției Holiday Dreams , înainte de a pleca, cu privire la toate activitățile din afara resortului, a însemnat să bifăm, în jurnalul nostru de bord, următoarele: să urci deasupra norilor, cu telecabina SkyCab, peste panorame care îți taie respirația, ca să poți lăsa un lacăt-inimioară, personalizat, pe cel mai înalt vârf al insulei; să pleci cu o șalupă spre Payar Island, unde să faci snorkeling printre pești exotici și pui de rechin de recif; să te poți opri, cam oriunde pe marginea drumurilor, ca să te apropii de familiile de maimuțe gălăgioase, poznașe și temerare, care vin din adâncurile verzi ale junglelor să caute compania oamenilor. Și dacă ai rămâne în resort, pe tot parcursul vacanței, nu te-ai putea plictisi: cu un pai în nuca de cocos proaspăt tăiată, într-un hamac, pe plajă, sau cu un cocktail la piscină, savurând o cină tradițională la lumina lunii și a lumânărilor, direct pe nisip, sub un baldachin… Spune-mi, te-ai putea plictisi de așa ceva?

IMG_2319

Florile din Langkawi sunt partea cea mai colorată și mai parfumată cu melancolie a vacanței mele. Sunt creatori de emoții, aka designeri florali, care au reușit, de nenumărate ori, să mă impresioneze enorm. Structurile aranjamentelor florale, ineditul în alegerea florilor puse împreună sau senzația naturalului, nesofisticării, din buchetele ca “proaspăt culese din grădină”, mi-au rămas veșnic în suflet. Iar eu, când compun un buchet, un aranjament sau creez un cadou, știu că nu am terminat până nu simt furnicături pe piele. Că ceva lipsește sau, din contră, e în plus. Dar florile vii, cu frunze pe crengi, cu tulpini și rădăcini, ale creației universale, nu se vor compara niciodată cu cele din suporturile artificiale. Lotușii pe care-i așteptam, dimineața, să-și dezvăluie interiorul corolei și care își închideau, seara, secretele milenare, copacii de Bougainvillea, cu așa-numitele flori de hârtie, albe sau roz, iasomiile adăpostite la umbra cocotierilor sau Hibiscus-ul, Floarea Națională a Malaysiei, întâlnit pe toată insula, mi-au amintit ca designul floral rămâne doar o încercare de reproducere efemeră a frumosului. Cu mâini talentate și minți creative, vizionarii din industrie ne dăruiesc clipe, momente de frumos. Dar când luminile se sting, muzica se oprește, invitații pleacă și buchetul de mireasă a fost deja aruncat (și prins), undeva, în Langkawi sau București, un copac de magnolii sau un lotus își trăiesc senini, în continuare, viața.

parfum de vacanta

Pentru Luna de miere, pentru o vacanță cu copiii (mult mai rezistenți testului de anduranță al celor trei avioane, după cum mi-a demonstrat băiețelul meu), pentru o evadare din cotidian, pentru ce simți că ai tu nevoie, Langkawi și în special Resortul Meritus Pelangi, reprezintă alegerea ideală. Cu amendamentul că te vei simți tu ales. Ireproșabil este o descriere disimulată în desenul cu 5 stele ale resortului. Te simți în siguranță absolută, piscinele din interiorul resortului au și life-guards, și petale de flori plutitoare, iar plajele și împrejurimile sunt supravegheate non-stop, dar subtil, fără să-i simți, de agenții de securitate ai resortului. Malaezienii te salută cu un zâmbet și cu o ușoară înclinare a capului ori de câte ori te întâlnesc. Insist pe frumusețea femeilor din staff-ul Meritus, atât de îngrijite, cu o ținută demnă, maiestuoasă chiar, cu voci calde și prietenoase:

” – We hope to see you again!

– I promise to come back! ”

Gânduri bune. Alice Blue

Articol sponsorizat de Agenția de Turism Holiday Dreams .

 

 

 

Facebook Comments

Decor sau Scenografie?

Răspunsul la întrebarea din titlu vine firesc, la fel cum ai răspuns, pe loc, DA, atunci când te-a cerut de soție. Scenografia nunții voastre înseamnă toate elementele de Decor, personalizate în așa manieră încât să compună o poveste, să fie parte din scenariul evenimentului vostru. Cum să reușești acest lucru nu ar trebui să fie o provocare atât de mare sau de costisitoare încât să renunți la ele, concentrându-te pe restul detaliilor pe care le crezi mai importante.584386df497098aeb9e0d325c2d45571 Iată și de ce. Pentru că toate sfeșnicele vintage, oglinzile și ramele shabby-chic, nu vor crea, singure, doar apărând la nunta voastră, atmosfera de film de dragoste cu happy-end. Dar, odată aleasă tema evenimentului, aceleași elemente de decor pot fi personalizate mereu altfel, pentru fiecare eveniment în parte. Aceeași oglindă poate deveni un plan al așezării invitaților la mese, printr-o caligrafie aplicată, sau o pagină din Albă ca Zăpada, aleasă ca temă a nunții tale, din care invitații citesc (și aprobă) că tu ești, în acea zi, Cea mai Frumoasă din țară.

Aceleași rame vintage sau shabby-chic pot încadra numerele de masă, dar și fotografiile voastre, din capitolele fericite pe care le-ați parcurs până atunci. Sfeșnicele pot fi mici podiumuri pe care defilează, luminate, promisiunile voastre de viitor sau mesajele pline de căldură, către invitați, citite de pe lumânările personalizate. Suporturile etajate adună, în timp, rețete franțuzești de macarons, marțipan pastel de cupcakes și, mai nou, sunt parte a scenografiei unor inedite invitații la Pie Bar, prin plăcintele cu fructe aburinde sub coaja delicioasă de aluat crocant. Bar a devenit locul spre care invitații sunt atrași deopotrivă de prenumele Candy, Lemon, Pie sau Popcorn.

Dispenserele pentru băuturi îi vor surprinde pe invitați și vara, cu ceaiuri reci, aromate, topind încet cuburile de gheață cu mentă, dar și primăverile și toamnele târzii, cu ciocolată caldă sau vin fiert cu anason și cuișoare. Platourile și fructierele și-au reluat, cuminți, locurile în bufete, pentru ca dolinele și ceainicele să-și asume rolurile principale în filmul cu deserturi: partea dulce a nunții.

O atenție deosebită vei vrea să acorzi și modului în care invitații sunt conduși la masă. Dacă locul de desfășurare a evenimentului nu îți pune la dispoziție o echipă însărcinată cu acest lucru, noi îți propunem, pentru a evita micile aglomerații de la intrare, un loc unde invitații să-și regăsească numele și numărul mesei la care se vor așeza. Începe direct cu o surpriză: mărturiile nu trebuie neapărat să-i aștepte pe mese. Așază-le chiar la intrare, fiecare dintre ele purtând numele invitaților și numărul mesei. Este un gest frumos prin care le vei dovedi implicarea ta în organizarea evenimentului, că te-ai gândit la ei și ai fost atentă la cele mai mici detalii. O mică plantă suculentă, o cheie vintage sau un pahar de șampanie cu o frumoasă etichetă metalică, personalizate, vor fi însoțitorii de zbor spre evenimentul perfect organizat ce-i așteaptă să decoleze.
În ziua mult visată, vei primi recompense înzecite dacă vei alege ca tu să scrii scenariul evenimentului și organizatorii de evenimente să fie regizorii nunții tale.

Detaliile chiar fac diferența. Meriți mai mult decât un decor.

Gânduri bune. Alice Blue

Credit photo : Pinterest Alice Blue

Accesorii și Design de Eveniment: Alice Blue Flowers & More

Facebook Comments