…something new, something borrowed, something blue.
Azi mă voi opri la „old”, vintage în traducerea noastră retro-shabby-vintage-cool. Chiar dacă nu este o tradiție românească, alegerea unei mirese de a purta, în ziua Nunții, un accesoriu vintage, fie că este o tiară, un Fascinator, o pereche de cercei de argint de-ai bunicii sau chiar rochia ei de mireasă, mi se pare emoționantă și fermecătoare. Povestea de dragoste a bunicilor tăi, acea iubire puternică și specială prin însăși simplitatea ei – s-au cunoscut, s-au căsătorit, s-au iubit și s-au respectat, toată viața lor – va fi invitatul special al evenimentului vostru, prin accesoriul vintage ales.
O broșă veche, pe dantela ce-ți leagă buchetul, medalionul cu fotografia cuiva drag, din familie, de sub capacul cu marcasite, înseamnă doar alte câteva posibilități de a îmbina o tradiție frumoasă cu dorința de a-ți onora bunicii sau străbunicii. Un ceas de buzunar sau vestonul cel mai bine păstrat al bunicului sunt opțiunile prin care și mirii pot onora o poveste de dragoste din familia lor. Sau amintirea ei, atunci când prezența este doar prin suflet, de acolo, din cer.
Eu cred că un eveniment atât de special ca o Nuntă nu ar trebui să fie doar despre cel mai bun meniu, cele mai extravagante compoziții florale, cea mai luxoasă locație. Iubesc și superlativele, ador și moderația. Nunta organizată într-un palat, pentru o prințesă, poate fi de poveste, însă și cea dintr-o poiană are povestea ei fermecată, cu zâne. Iar un liant universal al familiei, la orice nuntă, ar trebui să fie alegerea, sub orice formă s-ar găsi ea, a unei modalități prin care să onorați familiile din care faceți parte. Când veți auzi „La bine și la greu…”, o mângâiere în plus e mereu binevenită, chiar și sub forma unei amintiri dragi, purtate cu dragoste, în una dintre cele mai frumoase zile din viața voastră.
Gânduri bune.
Alice Blue